Archive for the ‘Rugăciunile’ Category

h1

Traducere. Ai ce citi!

18 Ianuarie 2008

Pătrăţosu mi-a gâdilat timpul şi s-a gândit că ar fi bine să-mi dea un exerciţiu de traducere, aşa ca antrenament, cu o zi înainte de a-l traduce pe Jerry Twombly.

There’s the rub!

Prima problemă: chiar indicaţia de muncă – „Poate cineva să facă o traducere prin care să încerce să atingă nivelul de intensitate al originalului?” Clar, eu nu am putut. Nici măcar nu am încercat.

A doua problemă întâlnită: nu sunt negru. Şi indiferent de crengăcismele sau caragialismele pe care le-a moşteni, ele tot nu sună bine în gura unui negru.

A treia problemă: limba română. Este prea lungă pentru limba engleză. 🙂

Dar, să termin cu văicărelile şi să trec la treabă.

!!! Sugestie de prezentare (aşa scrie şi pe borcanul de muştar): Această traducere se citeşte cel mai bine, urmărind şi ascultând video-ul postat (acesta este secretul atingerii nivelului de intensitate al originalului).

http://www.youtube.com/watch?v=yX_7j32zgNw

Împăratul Împăraţilor 

Biblia spune:
… El e Împăratul iudeilor
… El e Împăratul lui Israel
… El e Împăratul dreptăţii
… El e Împăratul veacurilor
… El e Împăratul cerului
… El e Împăratul slavei
… El e Împăratul Împăraţilor
… şi Domnul Domnilor…

Acesta e Împăratul meu!

David spune:
Cerurile mărturisesc slava lui Dumnezeu
Şi înaltul lor trădează lucrarea mâinilor lui.

Nici o măsură nu poate cuprinde dragostea-I de necuprins
Nici un telescop nu poate întrezări ţărmul nemărginit al providenţei Sale
Nici un obstacol nu-L poate împiedica Să-şi dezlănţuie binecuvântările

Mai mult,

… E de-a pururi puternic
… E pe deplin adevărat
… E veşnic neclintit
… E neabătut de graţios
… E împărătesc de aprig
… E nepărtinitor de milostiv

Acesta e Împăratul meu!

E Fiul lui Dumnezeu
E mântuitorul celor păcătoşi
E piatra de hotar a lumii
El stă prin Sine Însuşi
E maiestuos
E ca nimeni altul
E fără seamăn
E cum nu s-a mai văzut
E cel mai…
E strălucitor!

E cea mai nobilă idee a literaturii
E cea mai mare personalitate a filosofiei
E dilema fundamentală a elitei criticii
E doctrina de bază a adevăratei teologii
E necesitatea primară a spiritualităţii

Acesta e Împăratul meu!

E minunea veacului
E superlativul oricărui nume pe care l-ai alege să i-L dai
E singurul care poate împlini toate nevoile noastre

El dă putere celor slabi
El e-aproape de cei ispitiţi şi încercaţi
El se îndură şi El mântuie
El păzeşte şi El călăuzeşte
El tămăduieşte bolnavii
El vindecă leproşii
El iartă păcătoşii
El achită datornicii
El eliberează robii
El apără pe cei slabi
El binecuvântă pe cei tineri
El ajută pe cei nenorociţi
El caută pe cei bătrâni
El răsplăteşte pe cei ce se ostenesc
Şi El îi fericeşte pe cei smeriţi

Îl cunoşti?

Ei bine,

Împăratul meu este cheia cunoaşterii
E izvorul înţelepciunii
E uşa spre eliberare
E cărarea spre pace
E calea spre neprihănire
E drumul spre sfinţenie
E poarta spre glorie

E stăpânitorul celor puternici
E  căpetenia învingătorilor
E mai-marele eroilor
E povăţuitorul legiuitorilor
E stăpânul biruitorilor
E voievodul voievozilor
E prinţul prinţilor
E Împăratul Împăraţilor
Şi e Domnul Domnilor

Acesta e Împăratul meu!

Darurile Lui sunt nemaipomenite
Făgăduinţele Lui sunt absolute
Viaţa Lui este neasemuită
Bunătatea Lui este nemărginită
Îndurarea Lui este veşnică
Dragostea Lui nu se schimbă niciodată
Cuvântul Lui este îndestulător
Harul Lui este îndeajuns
Domnia Lui este dreaptă
Jugul Lui este bun
Şi povara Lui este uşoară.

Aş vrea să pot să vi-L descriu…

E de nedescris…
E de negrăit…
E de nepătruns…
E invincibil…
E irezistibil…

Încerc să vă spun…
Cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde…
Darmite un om să Îl explice…

Nu poţi să-L scoţi din mintea ta
De El nu poţi scăpa

În ani nu poţi să-L întreci
Şi fără El nu poţi să trăieşti

Fariseii nu L-au răbdat
Când au văzut că nu-L pot opri

Pilat nu a găsit nici o vină în El
Martorii nu au reşuşit să-şi potriveacă mărturiile

Irod n-a putut să Îl omoare
Moartea nu I-a făcut faţă
Şi mormântul să-L ţină n-a fost în stare

Acesta e Împăratul meu!

El dintodeauna este…
…şi întodeauna va fi.

Vreau să spun că…
Nu a avut nici un înaintaş
Şi nu va avea nici un urmaş

Nu a fost nimeni înainte de El
Şi nu va fi nimeni după El

Nu poţi să Îl pui sub acuzare
Şi El niciodată nu va abdica

Acesta e Împăratul meu!
Slăvit fie Domnul!

Acesta e Împăratul meu!

A Ta este Împărăţia
Şi puterea…
Şi slava…

Şi slava este toată a Lui!

A Ta este Împărăţia
Şi puterea…
Şi slava…
… în vecii vecilor.

Şi când ajungeţi la sfârşitul vecilor, spuneţi:

Amin!

Anunțuri
h1

Să nu te mai rogi „Tatăl nostru”

24 Noiembrie 2007

Într-un anume context, Isus doreşte să îi înveţe pe ucenici ceva despre rugăciune şi începe cu cuvintele „Când vă rugaţi…”. Aceasta înseamnă că El presupunea că ucenicii au deja această disciplină a rugăciunii, în consecinţă ar fi fost de prisos să le mai demonstreze importanţa rugăciunii.

Apoi le spune „să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe…”, capcană în care, de multe ori, ne regăsim şi noi. Ne apucăm şi recităm rugăciunea ca pe o formulă magică, crezând că este parola corectă pentru a accesa serverul împăratului.

Dincolo de disputa, dacă ar trebui să rostim rugăciunea „Tatăl nostru” la ora de rugăciune sau nu, doresc să redau un mesaj care are de-a face cu modul în care o rostim. Cred că dacă am fi atenţi la conţinut, nu s-ar mai încadra la bolboroseală.

Să nu spui Tată, dacă nu te comporţi ca un fiu în fiecare zi!

Să nu spui nostru, dacă eşti închis în egoismul tău!

Să nu spui care eşti în ceruri, dacă eşti preocupat numai de lucrurile pământeşti!

Să nu spui vie împărăţia Ta, dacă o confunzi cu succesul material!

Să nu spui sfinţească-se numele Tău, dacă nu-L respecţi!

Să nu spui facă-se voia Ta, dacă nu o accepţi şi când e dureroasă!

Să nu spui pâinea noastră cea de toata zilele dă-ne-o nouă astăzi, dacă nu te gândeşti la cei înfometaţi!

Să nu spui ne iartă nouă greşelile noastre, dacă păstrezi ranchiuna pentru fratele tău!

Să nu spui nu ne duce pe noi in ispită, dacă ai de gând să păcătuieşti în continuare!

Să nu spui Amin, dacă nu iei în serios cuvintele din rugăciunea „Tatal nostru”!